In Centru

Într-un an în care ascensiunea populismului antidemocratic e subiect zilnic de discuție, poate e vremea și pentru o conversație despre ce avem de apărat. Curentul centrist-liberal care a construit lumea în care trăim azi e atacat din toate părțile și se apără timid și ezitant. O face poate și pentru că spre deosebire de adversarii săi e un pic mai dispus să își accepte neîmplinirile, ratările dar mai reținut în a-și afirma victoriile. Mai are liberalismul, înțeles dincolo de sensul restrictiv al afilierii politice, lucruri de spus? Ar avea, cred invitații primului episod din noul sezon În Centru: Alexandru Gabor editor la comunitatealiberala.ro și fondatorul site-ului, Cristian Ghinea.

Trăim o perioadă de maxime tensiuni pe scena politică internațională, iar fricile se adună până la nivele care duc la densensibilizare. Discutăm astăzi nu doar despre acest context, dar și despre cum răspund tinerii la un asemnea climat, cum aleg ce cauză să suțină (în cazul în care o fac).

Cine sunt votanții lui Mircea Geoana ———- in episodul de azi discutăm despre un sondaj care îl plasează pe Mircea Geoana în topul posibililor candidați pentru prezidențialele de anul viitor. Apoi ne oprim asupra unor propuneri de referendum ale AUR - una stranie alta zombie (Coaliția pentru Familie se întoarce).

Portbagajul și politica - Imaginile cu o presupusă mită de sute de mii euro oferită unui președinte de Consiliu Județean au adus înapoi multe întrebări despre starea luptei anticorupție. Altădată astfel de imagini erau aproape banale. Între timp lucrurile s-au mai schimbat.

Președintele, drona și românii. Bâlbele stânjenitoare ale guvernului român au dat naștere mai multor întrebări decât faptele simple. Iar faptele sunt relativ binecunoscute: in drumul lor spre Ucraina, unele dintre dronele ucigașe ale Rusiei eșuează pe pământ românesc. De ce a negat guvernul aceasta realitate? De ce atât de ferm? De ce a revenit și, mai ales, ce efecte are acest spectacol al confuziei asupra populației și reputației României.

Un accident tragic intr-un loc de vacanța, neglijența criminală in sistemul medical, azile de bătrâni administrate de oameni lipsiți de umanitate. Văzută de undeva din afară, vara asta România pare in dezintegrare. Discuția din acest episod este despre tragedii evitabile și consecințele lor politice.

Ați remarcat protestele? De la mișcări spontane prin birourile ANAF-ului și până la organizarea surprinzătoare a profesorilor, România pare să-și fi recăpătat gustul pentru mișcări revendicative și contestatare. Altfel decât cele legate de ordonanța 13 sau de 10 August. Pe fond de criză economică se excită altfel de nervi. Despre proteste și viitor, asadar, in episodul curent.

Azilele groazei și viitorul politic al Gabrielei Firea.

România, varianta Ciolacu Un personaj mai degrabă placid, actor care suplinește absența talentului cu multă muncă, noul premier al României a venit la Palatul Victoria într-o perioadă complicată. Presat de dificultăți economice, de un partid care cere tot mai mult acces la resurse, de parteneri de coaliție un pic resentimentari și un pic temători și de o opoziție tot mai îndrăzneață, Marcel Ciolacu trebuie să găsească un punct de echilibru între toate astea. Și vin patru rânduri de alegeri. Barbu Mateescu și Teodor Tiță discută în episodul ăsta despre șansele de reușită ale cabinetului Ciolacu.

Noul sezon În Centru îl are ca invitat permanent pe sociologul Barbu Mateescu. În episodul doi discuția trece de la PIB și România vs Portugalia la Iliescu și tranziție.

Noul sezon În Centru îl are ca invitat permanent pe sociologul Barbu Mateescu. În primul episod facem un round-up al momentului și discutăm un pic despre viitor.

În Timișoara când spui Alin Rotariu spui festivalul Simultan și Jazz Updates. Pe primul la cofondat, pe al doilea l-a creat și coordonat. Toate astea vin din convingerea lui Alin că jazzul încă mai are ceva de spus, mai ales în orașul care a dat primul club de jazz de după Revoluție.

Ambulanța despre monumente e un proiect despre care multă lume a auzit. Discutăm cu Mihai despre cum merge treaba în Banat, despre cum ajută o comunitate când pui pe picioare o clădire și cum poate proiectul acesta schimba satele românești.

Dana Sarmeș înseamnă o parte importantă din zona culturală a Timișoarei, așa că e omul potrivit cu care să vorbim despre ce urmează în 2023 în Timișoara. Despre creșterea orașului și cum e pregătit la săptămâni distanță de inaugurare.

Minitremu înseamnă Laura Borotea și Gabriel Boldiș, cei care crează proiecte la intersecția dintre artă și pedagogie. Iar mai recent, reîntorși în Timișoara, cei doi au pus umărul la crearea unei comunități în Piața Traian.

Lupta pentru spațiul cultural independent este cu atât mai importantă acum, în 2021, la Timișoara, cu cât ne apropiem mai mult de ziua în care se dă startul unui an extrem de important, anul în care Timișoara devine Capitală Europeană a Culturii. Despre asta și despre povestea Auăleu și ce mai vrea Ovidiu să facă în Timișoara, povestim în noul episod În Centru.

Regizorul Florin Iepan nu se ferește de subiecte complicate. Abordează teme inconfortabile (masacrul săvârșit de armata română la Odesa, de exemplu) cu convingerea că poveștile trebuie spuse, dar concluzia aparține fiecăruia. Când nu regizează, Florin Iepan își antrenează spiritul civic încercând să scoată cultura din geografia-clișeu în care a fost izolată. Caravana Rod pe care o organizează a ajuns în orașe fără cinematografe și sate în care singura formă de contact cu arta e televizorul. Despre cum funcționează relația centru-periferie despre riscurile, victoriile și ratările pe care ea le presupune într-un episod care face parte dintr-o serie de discuții despre și cu Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii, cu sprijinul Centrului de Proiecte.

Militantă pentru libertatea presei și responsabilizarea ei, Ioana Avădani este unul dintre primele trei nume la care te gândești atunci când vorbești despre jurnalism și liberă exprimare în România. Am vorbit cu ea despre educație media, despre algoritmi și, evident, despre Elon Musk.

Sociologul Barbu Mateescu se întoarce pentru o discuție despre crize locale și internaționale. Exagerăm atunci când vorbim despre ele? Vedem crize acolo unde nu sunt? Și, shh, vorbim un pic și despre SRI.

În 2023, Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii, al doilea oraș românesc care reușește să ocupe o astfel de poziție în ultimii 30 de ani. Cu identitățile sale multiple și istoria ei specială, Timișoara are astfel ocazia să proiecteze imaginea unei Europe Centrale în care diferența e avantaj iar toleranța regulă. O discuție, poate prea scurtă, despre „excepția bănățeană” purtată cu Adriana Babeți, autoare, critic literar și profesoară.