Florin Rosoga Podcast

Unii oameni nu simt nevoia să vorbească despre curaj. Îl trăiesc pur și simplu, pas cu pas, fără să facă zgomot. Andrei Roșu e unul dintre ei. A început ca muzician, într-o formație cunoscută prin anii ’90. Apoi, pentru o vreme, a fost corporatist într-o bancă - job stabil, apartament în București, viață ordonată. Totul părea la locul lui. Până într-o zi. Stătea pe canapea și își privea fiul jucându-se cu telecomanda. Un moment banal, dar care l-a lovit cumva. Mă gândesc că a fost genul acela de clipă în care te vezi peste douăzeci de ani făcând exact același lucru. Și realizezi că nu vrei asta. Că nu vrei să trăiești așa pe pilot automat. De acolo, totul s-a schimbat. Sau, mai bine zis, a început să se miște. Maratoane pe șapte continente. Ultramaratoane în zone polare. Traversarea Canalului Mânecii, apoi a Oceanului Atlantic. Zece competiții Ironman. Și, mai recent, Filgud — o afacere care duce mai departe modul lui de a privi viața. Produse pe bază de plante, dar mai ales o filosofie despre disciplină, bucurie și mai mult sens.

În multe organizații, vorbim despre leadership ca despre un set de abilități, proceduri sau obiective. Rareori ne oprim însă la partea invizibilă a rolului: felul în care emoțiile, relațiile și istoria personală modelează deciziile unui lider. Domnica Petrovai este una dintre puținele persoane care lucrează direct cu această zonă mai puțin explorată. De peste două decenii, ea ajută oameni și echipe să se înțeleagă mai bine, să își observe tiparele și să construiască relații de lucru care nu se bazează pe control sau defensivă, ci pe maturitate și claritate. În conversația de azi, intrăm în lumea leadershipului emoțional: de la blocaje care se repetă în echipe, la felul în care evitarea conflictelor ajunge să coste mai mult decât conflictul în sine. 00:00 Intro 02:38 Podcast 03:34 De ce leadershipul emoțional contează 04:16 Munca emoțională din organizații 06:54 Leadership autentic din perspectivă emoțională 08:50 KPI vs realitatea emoțională din echipe 10:54 Blocaje emoționale frecvente la lideri 12:47 Echipe reactive și costul conflictelor nerezolvate 13:25 Particularități în organizațiile din România 15:39 De ce liderilor le este greu să accepte vulnerabilitatea 17:49 Singurătatea și epuizarea emoțională a liderilor 18:21 De ce evităm discuțiile dificile în echipe 21:33 Conflictele ca oportunitate de înțelegere 23:25 Semnele unei transformări emoționale reale în echipe 26:17 Rezultate vs sănătatea emoțională a echipei 29:41 Cum ai grijă de echipa ta fără să devii terapeut 34:46 Ce dă speranță că schimbarea este posibilă 37:24 Concluzii

În multe organizații, echipele apar în organigrame ca forme geometrice ordonate: pătrate, linii, săgeți. Pe hârtie, rolurile sunt clare, procesele sunt definite, iar oamenii par a face parte din același mecanism. În realitate, însă, viața unei echipe nu seamănă deloc cu cele câteva rânduri dintr-un document intern. În spatele unui rezultat bun – sau al unei perioade grele – se află interacțiuni, tensiuni, obiceiuri, aliniere, mici gesturi zilnice care fie susțin munca, fie o pot încurca fără ca cineva să-și dea seama. Simona Caranda a construit o carieră tocmai la intersecția dintre aceste două lumi: lumea planurilor și lumea oamenilor. Este Managing Partner la Indive, trainer și consultant, cu o experiență solidă în lucrul cu echipe, în special echipe de management. Lucrează cu lideri care vor să înțeleagă cum funcționează grupul dincolo de aparențe, ce dinamici îl susțin și ce structură îl poate duce mai departe. În munca ei combină pregătirea de psihoterapeut cu instrumente validate academic, iar asta o ajută să vadă atât partea tehnică, cât și partea umană a unei echipe. 00:00 Intro 02:39 Podcast 04:52 De ce echipele nu sunt doar grupuri de oameni 05:47 Echipa ca sistem, nu ca sumă de indivizi 08:14 Ce este modelul 6 Team Conditions 09:05 Structura modelează comportamentele 11:05 Cele 6 condiții ale echipelor care funcționează 12:09 De ce scopul echipei este adesea confuz 13:33 Cum arată rezultatele unei echipe sănătoase 13:50 Problema nu e la oameni, ci la sistem 17:49 Ce condiție lipsește cel mai des în echipe 19:22 Exemplu: scopul care blochează performanța 22:36 Normele echipei și eficiența reală 23:35 Ce se schimbă când structura devine clară 26:12 Primul pas realist pentru un manager 27:51 O intervenție simplă cu efect 29:15 Întrebarea care poate schimba o echipă

Există domenii în care schimbarea se vede treptat, aproape imperceptibil. Și există domenii în care realitatea se transformă în timp real, sub ochii noștri. Mobilitatea face parte din a doua categorie. Firmele care folosesc zeci sau sute de vehicule nu mai pot funcționa doar pe intuiție sau pe obiceiurile trecutului. Aici intervine munca unor oameni care privesc funcționarea unei companii nu doar ca pe o operațiune logistică, ci ca pe un organism viu, cu nevoi, fluxuri și responsabilități. Valentin Vasiliță este unul dintre acești oameni. Conduce digitalizarea activităților DKV Mobility în România și lucrează cu companii care vor să își administreze flotele într-un mod mai așezat. Vorbim despre un sector care, deși pare tehnic la exterior, atinge fiecare bucată din viața unei companii: de la costuri, la modul în care lucrează echipele, până la felul în care sunt planificate resursele. Valentin vede aceste piese și încearcă să le pună într-o formă care să aibă sens pentru manageri și pentru șoferi.

Negocierea apare rar ca un moment special. De cele mai multe ori intră în viața noastră pe nesimțite, sub forma unei discuții aparent banale, a unei diferențe de opinii sau a unei decizii care trebuie luată rapid. Tocmai de aceea, oamenii care înțeleg negocierea ajung, în timp, să înțeleagă mai bine oamenii. Sabin Gîlceavă este unul dintre acei observatori răbdători ai comportamentului uman, care au petrecut ani întregi urmărind nu doar ce spun oamenii la masa negocierii, ci mai ales de ce spun acel lucru. În acest episod, pornim de la ideea simplă că negocierea nu este o confruntare, ci o conversație. Sabin spune clar că o negociere bună este una în care părțile pleacă mulțumite cu ce obțin și își doresc să pună în practică ce au agreat. Nu e vorba doar despre a obține ceva pe moment, ci despre a construi acorduri care pot fi duse mai departe fără resentimente și costuri ascunse. Din această perspectivă, negocierea devine un exercițiu de claritate și răbdare, nu o cursă pentru a demonstra cine are dreptate. O parte consistentă a discuției atinge zona psihologică. Sabin vorbește despre acel „ghem în stomac” care apare chiar și după ani de experiență, atunci când cineva ne contrazice direct. Diferența nu este absența emoției, ci felul în care învățăm să nu o lăsăm să preia controlul. Experiența, spune el, ne ajută „să nu o luăm atât de personal și să răspundem mai rațional decât emoțional”. Această observație se leagă natural de cercetările care arată cât de ușor deciziile pot fi deturnate de reacții rapide și cât de mult contează pauza de reflecție. Într-o direcție complementară, studiile lui Neil Rackham despre SPIN Selling arată că întrebările bine formulate schimbă dinamica oricărei conversații comerciale, mutând atenția de la poziții rigide la nevoi reale. Programul Marțea Mastercard, care se desfășoară în perioada asta și oferă posibilitatea de a primi cashback atunci când plătiți online într-o zi de marți – funcționează simplu: dacă folosiți un card Mastercard și îl înscrieți pe https://priceless.com/marti, primiți 10% cashback la prima plată online din campanie. 00:00 Intro 02:35 De ce negocierea este despre oameni, nu despre cifre 05:27 Cum a început parcursul lui Sabin în negociere 06:22 Ce îl atrage cu adevărat în negociere 07:32 Cum se schimbă în timp felul de a negocia 09:12 Confuzia dintre negociere și a câștiga totul 09:42 Cum arată în realitate o negociere bună 12:39 Când nu maximizezi valoarea, dar câștigi pe termen lung 14:18 Rolul psihologiei la masa negocierii 16:23 Puterea de a te ridica de la masă 17:38 Greșeli frecvente ale antreprenorilor români 20:12 Cum te pregătești pentru o negociere importantă 22:48 De ce win-win nu înseamnă jumi-juma 25:15 Cum te schimbă negocierea ca om 27:49 Ce ar fi bine să rețină un antreprenor la început 28:49 Unde îl găsim pe Sabin și cartea lui

Antreprenorii înțeleg bine cum fiecare decizie operațională, oricât de mică, poate influența direcția unei afaceri. Uneori, schimbarea nu vine din proiecte mari, ci din felul în care sunt administrate activitățile repetitive, cele care se întâmplă în fiecare zi și care conturează stabilitatea unei companii. Invitatul meu, Ion Mihai, Regional Sales Manager la DKV Mobility România, lucrează de peste un deceniu alături de firme care încearcă să își păstreze echilibrul într-o piață tot mai rapidă. A văzut atât momentele în care costurile scăpate din vedere au pus presiune pe o afacere, cât și situațiile în care o reorganizare atentă a flotei a adus ordine și claritate. Astăzi discutăm despre felul în care companiile pot naviga perioada care urmează, despre presiunile economice ce se conturează și despre cum pot antreprenorii să transforme administrarea flotei într-un proces mai simplu și mai predictibil. Vorbim despre pași concreți, despre instrumente utile și despre ce rezultate pot apărea atunci când o firmă decide să își optimizeze modul în care se mișcă oamenii și vehiculele sale.

Există oameni care nu se grăbesc să vorbească despre succes, ci despre felul în care oamenii cresc împreună. Adrian Florea e unul dintre ei. A început în vânzări, într-o perioadă în care piața românească abia descoperea conceptul de training și consultanță. În 2000, a fondat Trend Consult, una dintre primele companii de la noi care au adus ideea de învățare experiențială — un mod de a învăța prin practică, prin emoție, prin descoperire directă. De peste două decenii, Adrian lucrează cu echipe de conducere și lideri din organizații care vor să-și regândească modul în care colaborează și conduc. În conversația de azi, vorbim despre cum se schimbă o echipă atunci când liderii aleg să privească oamenii ca parteneri, nu ca resurse. Despre diferența dintre a avea rezultate și a construi ceva care durează. Și despre cum poți duce o idee de la o simplă observație personală la o carte care inspiră oameni să gândească diferit despre propriile organizații.

Dragoș Rouă este genul de om care trăiește mai multe vieți într-una singură. Născut în România, a început să scrie cod în copilărie și a crescut profesional într-o perioadă de tranziție pentru toată țara între haosul post-comunist și explozia digitală a anilor 2000. A fondat portaluri web, a vândut o companie, a trecut prin eșecuri și a decis, după ani de muncă și de rutină, să-și schimbe radical viața. A plecat din România la peste 40 de ani, mai întâi în Spania, apoi în Portugalia, în Coreea de Sud și, în cele din urmă, în Vietnam. Acolo locuiește astăzi, e tată, antreprenor, fost programator și proprietar de bar. Mutările lui nu sunt despre fugă, ci despre curiozitate. Spune că, de fiecare dată când schimbi țara, crește entropia - apare mai mult haos, dar și mai multă claritate despre tine însuți. Iar haosul, privit prin această lentilă, devine un exercițiu de adaptare.

Dragoș Rouă este genul de om care trăiește mai multe vieți într-una singură. Născut în România, a început să scrie cod în copilărie și a crescut profesional într-o perioadă de tranziție pentru toată țara între haosul post-comunist și explozia digitală a anilor 2000. A fondat portaluri web, a vândut o companie, a trecut prin eșecuri și a decis, după ani de muncă și de rutină, să-și schimbe radical viața. A plecat din România la peste 40 de ani, mai întâi în Spania, apoi în Portugalia, în Coreea de Sud și, în cele din urmă, în Vietnam. Acolo locuiește astăzi, e tată, antreprenor, fost programator și proprietar de bar. Mutările lui nu sunt despre fugă, ci despre curiozitate. Spune că, de fiecare dată când schimbi țara, crește entropia - apare mai mult haos, dar și mai multă claritate despre tine însuți. Iar haosul, privit prin această lentilă, devine un exercițiu de adaptare.

Eduard Răpițeanu lucrează de ani buni la intersecția dintre idei antreprenoriale și fondurile care le pot transforma în realitate. Vine dintr-un domeniu care cere răbdare, disciplină și o atenție specială la detaliu. Dar, mai ales, o înțelegere limpede a oamenilor — a modului în care gândesc și ce așteptări au atunci când pornesc un proiect. În conversația de astăzi, vorbim despre cum se pregătește o firmă pentru finanțare, ce greșeli se repetă aproape inevitabil și cum poate digitalizarea să facă procesul mai clar și mai uman. Discutăm despre ce înseamnă un plan de afaceri solid, despre diferența dintre intenție și execuție și despre felul în care antreprenorii pot învăța să navigheze printre regulile aparent complicate ale fondurilor nerambursabile.

Au trecut aproape zece ani de la prima noastră conversație. Atunci, AROBS era deja una dintre cele mai vizibile companii românești de software, dar drumul ei părea la început. Astăzi, vorbim dintr-o altă perspectivă: o companie listată la bursă, cu peste o mie de oameni, prezentă în mai multe țări, care a făcut recent un pas curajos - extinderea în Statele Unite prin achiziția unei firme din Las Vegas, Codingscape, într-o tranzacție de aproximativ 12 milioane de dolari. Într-o lume în care multe companii românești visează la piața americană, dar puține reușesc să ajungă acolo, această mișcare spune ceva despre maturitatea unei afaceri, dar și despre răbdarea și strategia din spatele ei. Pentru că nu e doar o chestiune de bani, ci de oameni, de cultură și de înțelegerea unei piețe complet diferite. Astăzi discutăm despre cum se construiește un pod între Cluj și Silicon Valley. Despre cum arată din interior procesul unei achiziții peste ocean, cum se îmbină cultura românească de echipă cu ritmul american al tehnologiei și ce înseamnă pentru un fondator să vadă compania trecând dincolo de granițe. Invitatul meu este Voicu Oprean, fondatorul și CEO-ul AROBS Transilvania Software. Vom vorbi despre ce înseamnă extinderea prin achiziție, despre greșelile și învățămintele din acest proces, despre rolul liderului într-o companie care se globalizează și despre felul în care experiența românească își găsește locul într-o lume a competiției internaționale.

Magor Csibi a învățat despre leadership nu din manuale, ci din experiențe trăite la limita dintre succes și incertitudine. De la jurnalism la politică, de la conducerea World Wide Fund for Nature România la lucrul cu echipe din companii diverse, parcursul lui vorbește despre un om curios să înțeleagă cum se leagă oamenii între ei și ce îi face să funcționeze ca un întreg. În spatele carierei sale se află o întrebare simplă și mereu actuală: cum putem lucra împreună astfel încât toți să devenim mai buni? Pentru el, leadershipul nu înseamnă control, ci context. Nu ține de poziție, ci de relație. El privește liderul ca pe un catalizator — cineva care creează spațiu pentru idei, ascultă, observă și lasă loc ca ceilalți să crească. Într-o lume grăbită, obsedată de cifre și performanță, el propune o altă direcție: una în care rezultatele durabile apar doar când oamenii se simt ascultați și implicați. Conversația de azi e despre felul în care se nasc echipele stabile și cum se păstrează echilibrul în mijlocul schimbării. Despre ce înseamnă să transformi o cultură organizațională fără a pierde încrederea celor din jur și despre greșelile care pot deveni surse de creștere. Magor Csibi ne invită să privim leadershipul nu ca pe o formă de putere, ci ca pe o responsabilitate față de ceilalți. O discuție despre curaj, vulnerabilitate și sensul pe care îl aduce colaborarea într-un timp în care lucrul împreună a devenit, poate, cea mai dificilă formă de performanță.

Când vorbește despre copilărie, Aliz Kosza povestește cu o simplitate care te surprinde. Spune că nu știa că e un lider și nici nu avea nevoie să știe. Pur și simplu era. Făcea strategii, organiza echipe de copii la fotbal sau la culesul cartofilor și le dădea tuturor un rost. Era o formă naturală de conducere, înainte ca termenul de leadership să devină o etichetă la modă. Primul ei loc de muncă a fost în turism, într-o perioadă în care România era încă o societate închisă. Pentru ea, acei ani au fost ca o fereastră spre altă lume – una în care profesionalismul și respectul pentru oameni contau. Acolo a învățat să gestioneze situații imprevizibile, să lucreze cu oameni din culturi diferite și să rămână curioasă. A fost o etapă care i-a definit felul de a privi munca: cu seriozitate, dar și cu bucurie. În 1992, a făcut pasul în necunoscut. A pornit de la zero, dintr-o poziție de merchandiser, și a urcat treaptă cu treaptă până la funcția de CEO. Nu a avut un mentor, dar i-a simțit lipsa – poate de aceea, mai târziu, a ales să devină ea însăși un mentor pentru alții. A condus companii precum Orkla Foods România, MOL România și Fabryo Corporation, a format sute de lideri și a lucrat în peste douăzeci de industrii diferite. Spune despre ea că este un „constructor” – de branduri, de organizații și, mai ales, de oameni.

Sabin Cernea este un antreprenor care a construit câteva branduri cunoscute din zona HoReCa în România: Wu Xing, The Harbour și Fooda. A pornit la drum în anii ’90, într-o perioadă în care a fi antreprenor însemna mai degrabă curaj decât planuri. De-a lungul timpului, a trecut prin extinderi rapide, momente de criză și decizii grele, învățând din experiență ce înseamnă să crești o afacere într-o piață aflată în continuă schimbare. Astăzi, Sabin vorbește deschis despre cum s-a transformat el însuși în tot acest proces - de la un tânăr concentrat pe performanță și cifre, la un om care caută echilibru, sens și relații autentice. Cartea lui, „Viața, cea mai tare combinație”, e o poveste sinceră despre antreprenoriat, pierderi, redescoperire și reconstrucție. În acest episod, vom explora ce a făcut Sabin Cernea, dar și cum a ajuns să vadă viața dintr-o perspectivă mai amplă, în care munca, familia și sinele fac parte din același parcurs.

Cum ne pregătim pentru anii următori într-o perioadă cu inflație ridicată, dobânzi mari și piețe volatile? În acest episod, Cristi Tudorescu, consultant financiar și analist de investiții cu peste 20 de ani de experiență, explică ce se întâmplă în economie și cum pot gândi investitorii individuali strategiile lor. Am discutat despre: perspectivele economice pentru 2025–2026,cum evoluează inflația, dobânzile și piețele internaționale,rolul ETF-urilor într-un portofoliu echilibrat,ce se întâmplă cu acțiunile românești și cu piața imobiliară și cum ne putem păstra calmul atunci când totul pare instabil.Un episod despre decizii financiare și cum putem construi o strategie personală care să reziste în timp. 🎧 Ascultă episodul complet pe florinrosoga.ro Invitat: Cristi Tudorescu, consultant financiar și analist de investiții Material publicitar pentru scopuri promoționale. Descarca Revolut Business gratis de pe link-ul meu https://florinrosoga.ro/revolut-business/ și primești un bonus de bun venit de 500 lei! (promoție valabilă până în 31.12.2025 pentru utilizatorii noi, este necesară o reîncărcare minimă de 0,01 eur sau echivalentul în moneda locală, termenii și condițiile promoției sunt disponibile la link-ul din descriere) Pentru mai multe informații, termeni și condiții vă rugăm vizitați https://florinrosoga.ro/revolut-business/ . Se aplică taxe de abonament, precum și Termeni și condiții. Servicii oferite de Revolut Bank UAB Vilnius Sucursala București.

George Roth este un antreprenor român stabilit în Silicon Valley, dar cu rădăcini în Cluj, orașul copilăriei și al formării sale. A studiat Matematica și Informatica la Universitatea Babeș-Bolyai și a început să lucreze în IT la Cluj, înainte de a emigra în Statele Unite la începutul anilor ’90. Primele experiențe în America nu au fost deloc ușoare - a muncit inclusiv în joburi mărunte, dar treptat și-a făcut loc în industria de IT. În 1999 a fondat compania Recognos, cu birouri atât în California, cât și în Cluj, companie ce a dezvoltat soluții inovatoare de procesare a datelor și care, în 2018, software care a fost achiziționată de UiPath. Ulterior, George Roth a făcut parte din echipa UiPath, contribuind la dezvoltarea uneia dintre cele mai de succes companii tech născute în România. În paralel, a rămas legat de comunitatea românească din diaspora, fiind consul onorific al României la San Francisco și co-fondator al rețelei Romanian American Business Network. Povestea lui este una despre curaj, adaptare și felul în care un copil crescut în Cluj a ajuns să conecteze două lumi - România și Silicon Valley.

Am astăzi alături de mine pe Radu Dascălul, co-fondator la DAR Media, o agenție de marketing digital care în ultimii ani a crescut vizibil și a colaborat cu multe business-uri, din România și din afară. Radu este un om care a început într-un domeniu complet diferit, dar a decis să se orienteze către ceea ce îl pasiona, iar marketingul a devenit constant în viața lui, de la ONG-uri la strategii digitale integrate. Ceea ce îl diferențiază nu este doar numărul de proiecte cu care a lucrat, ci și modul în care privește marketingul: nu doar ca pe un șir de campanii, ci ca pe o structură pe termen lung, cu relații reale cu clienţii, cu grijă față de ce înseamnă sustenabilitate în business, cu adaptare constantă la schimbări – fie tehnologice, fie de comportament al consumatorilor. Ne vom uita azi, cu el, la cum se pot construi astfel de strategii, ce funcționează, ce nu, și cum pot brandurile locale să rămână relevante într-o piață tot mai competitivă.

Ce am învățat după 100 de ore de consultanță, cu Cristian China Birta

Carmen Sebe e genul de om care nu povestește succesul din vârful unei funcții, ci îl explică prin decizii luate la timpul lor, într-un ecosistem care nu a fost niciodată comod. Cu un parcurs care trece prin Gecad, Avangate și mai recent prin poziția de President of the Board la SeedBlink, Carmen a fost prezentă în momentele în care tehnologia din Europa Centrală și de Est începea să înțeleagă ce înseamnă să construiești, nu doar să vinzi. La SeedBlink, nu s-a mulțumit să observe de la distanță cum crește o platformă de investiții în startupuri – a fost parte din arhitectura ei, din felul în care s-a conturat cultura echipei și în special din deciziile care țin de ownership. În acest episod, am vorbit despre ce înseamnă, în practică, să oferi acțiuni angajaților. Nu doar ca un gest simbolic, ci și ca alegere de cultură. Am explorat împreună cum se schimbă relațiile dintr-o echipă atunci când oamenii devin, într-un fel sau altul, și co-proprietari. Ce influențează un astfel de pas? Cum se reflectă în motivație, în retenție, în implicare și în felul în care oamenii simt că locul lor contează? Ne-am apropiat și de latura mai puțin vizibilă: provocările. Când apar deciziile grele – între echitate și sustenabilitate, între viziune și birocrație. SeedBlink a trecut, de altfel, printr-o transformare interesantă odată cu trecerea spre noua entitate juridică din Austria, iar Carmen a explicat cum au gândit acest pas, de la procese simplificate la reacția echipei. Într-un startup care se dezvoltă european, astfel de alegeri nu sunt doar tehnice, ci și personale. Am atins și teme legate de leadership și mentalitate: cum construim un plan de acțiuni care să nu rămână o promisiune vagă, ci să fie trăit de oameni ca parte reală din ceea ce li se oferă? Iar într-un mod care amintește de ideile lui Dan Ariely în The Upside of Irrationality, Carmen sugerează că implicarea reală nu vine din obligație sau bonusuri, ci din acea senzație că ceea ce facem chiar contează – și că avem ceva de spus în mersul lucrurilor. Acest episod nu e doar despre equity, ci despre cum creștem companii în care oamenii aleg să rămână. Despre ce oferim, ce pierdem dacă evităm conversația și cum putem construi echipe care nu se opresc la fișa postului.

Astăzi stăm de vorbă cu noi Andrei Dudoiu – cofondator și CEO SeedBlink, una dintre cele mai interesante inițiative din zona de investiții în startup-uri tech din Europa Centrală și de Est. Înainte de a porni pe acest drum, Andrei a avut o carieră solidă în banking, fiind activ timp de peste 20 de ani în sistemul bancar și ajungând până în poziția de Deputy CEO la Banca Transilvania. Dar, la un moment dat, a decis să schimbe direcția și să intre în lumea antreprenoriatului. Împreună cu alți cofondatori, a lansat SeedBlink – o platformă care facilitează investițiile în startup-uri, dar și își propune să creeze o infrastructură europeană pentru equity și capital inteligent. Azi povestim despre cum a început totul, despre ce înseamnă relația dintre fondatori și investitori și despre cum se construiește o platformă care vrea să schimbe regulile jocului.